Gelozia

Toti stim cuvantul asta, toti suntem conceputi purtand aceasta boala cronica in interiorul nostru, toti realizam asta intr-un final dar cu toate astea nu toti vrem sa acceptam ca exista in interiorul nostru. Se manifesta in atat de multe moduri, toate diferite. Este confundata cu invidie, nu neplacere, nesiguranta, totul aratand si ducand intr-un final la ea.
M-am indragostit, am acordat incredere, am fost intr-adevar geloasa la randul meu, am iubit am pretuit si totusi am ajuns la concluzia ca nimic nu sta in calea acelor ganduri. Acele ganduri pe care doar gelozia ti le poate face, acele ganduri pe care nu le poti stapani. Da, toti suferim de aceasta boala doar ca unii mai mult alti mai putin. Sau poate nu am gasit toti inca apogeul acestui sentiment care destrama, destrama iubiri, destrama increderi, destrama tot, tot ce poate lega doi oameni.
Iti pierzi mintile, pierzi controlul asupra gandurilor si vorbelor pe care le spui, si pentru ce? Pentru ca iti e frica sa ai incredere intr-o persoana. Iti e frica de ce poate face ea cu sufletul tau, iti e frica de ce consecinta poate avea orice fapta, iti e frica si totusi investesti, dar cu cat investesti mai mult pierzi mai mult controlul si apoi, apoi se destrama tot deoarece ranesti persoana careia tu credeai ca ii faci bine, ranesti persoana care ar fi facut multe, daca nu totul sa stie ca ai incredere si nu te lasi condus de acele ganduri si in final, dispare totul, toata fantezia, toata admiratia, totul.
Te-ai gandit ca nu ii e bine? Te-ai gandit ca in loc sa ii reprosezi sau sa  ii spui toate acele tampenii create in mintea ta ea prefera sa ii spui o gluma sau poate un moment de liniste, orice doar sa nu te auda cum spunand acele lucruri ii aratai ca nu e nimic stabil, ca nu esti puternic, ca nu poti infrunta niste ganduri care nu erau... NU ERAU!
Era greu, era greu sa o vezi pe ea. Era greu sa o  vezi pe ea asa cum era, sa ii vezi calitatile si sa ii arati ca defectele ei pot fi corectate dar si cu ele, chiar si cu ele ea era acolo, langa tine , cu tine , te iubea si te tine de mana, se simtea bine langa tine si iubea totul atata timp cat era cu tine si se simtea linistita si in siguranta...
Gandurile acelea nu isi aveau rostul intr-o astfel de relatie, au distrus tot si i-au aratat ei ca in viata cel mai greu e sa dovedesti adevarul si ce e mai rau e ca a aflat asta de la o persoana careia i-a daruit totul, incredere, iubire, bunatate... a fost acolo mereu, trup si suflet.

Pacat!

Ce este prietenia?? :X

         Hmmm :). Aceasta este o intrebare des utilizata  la care multi s-ar gandi sa dea un citat din cartile renumite Gen "Nimeni nu poate trai fara prieteni chiar daca stapaneste toate bunurile lumii:"-(Aristotel) in timp ce alti se abtin rezumandu-se doar la prietenia=prietenie.
         Eu ma situez in categoria din mijloc si spun ca prietenia este foarte importanta la mine este situata la acelasi nivel cu familia.Prietenii sunt foarte importanti mai ales asa numitii "cei mai buni prieteni" care sunt langa tine cand esti fericit si simti sa nu mai ai aer de la ras si cand esti trist si plangi de parca toata lumea ta se prabuseste.Ei sunt acolo langa tine "in primul rand al vietii" dandu-ti forta sa treci peste orice si oricine fara sa le pese daca se implica si ei intr-o problema.Ei iubesc viata alaturi de tine si tu iubesti viata alaturi de ei.
            Prietenii nu iti ascund lucruri gandindu-se ca nu se afla...ei se ajuta si se sustin in orice.
            Asa ca dupa parerea mea la fel cum exista dragoste vesnica, pentru unii exista si o flacara a prieteniei vesnice pe care nu o poate stinge nici macar cea mai puternica furtuna.